Loteria Inteligenței Artificiale – Viitorul Omenirii
17
februarie 2024
Scris de Razvan Radulescu, Publicat în Tech, The way I see it
Fiecare smartphone depășește astăzi de mii de ori puterea de procesare a computerelor care au ghidat primii oameni pe Lună. Într-o eră în care inteligența artificială (AI) devine omniprezentă, aceasta ridică întrebări esențiale cu privire la substituția sau complementaritatea dintre oameni și mașini.
Computerele au deja suficientă putere pentru a depăși oamenii în activități pe care obișnuiau să le considerăm distinct umane.
Globalizare versus Tehnologizare
Mulți oameni se tem de tehnologie în viitorul apropiat, deoarece o percep ca o reluare a globalizării din trecutul recent. Cu toate acestea, situațiile sunt foarte diferite: oamenii concurează între ei pentru locuri de muncă și resurse, în timp ce computerele nu concurează pentru nimic.
În timp ce consumatorii din Europa și America au beneficiat de accesul la produse ieftine din China, au trebuit, în același timp, să plătească prețuri mai mari pentru carburant, deoarece veniturile obținute de chinezi au făcut posibilă apariția a milioane de șoferi la nivel global. Indiferent dacă oamenii mănâncă rechin în Shanghai sau taco-uri de pește în San Diego, toți au nevoie de hrană și adăpost. Și dorința nu se oprește la subsistență; oamenii vor cere tot mai mult pe măsură ce globalizarea continuă.
Calculatoarele sunt mult mai diferite de oameni decât doi oameni diferiți unul de celălalt: oamenii și mașinile sunt buni la lucruri fundamental diferite. Oamenii au intenționalitate – formăm planuri și luăm decizii în situații complicate. Suntem mai puțin buni la a face sens din cantități enorme de date. Computerele sunt exact opusul: excelează în prelucrarea eficientă a datelor, dar au încă dificultăți în a face judecăți simple pentru orice om.
Așadar, câștigurile obținute din colaborarea cu computerele sunt mult mai mari decât câștigurile din comerțul cu alți oameni. Nu facem comerț cu calculatoarele la fel cum nu facem comerț cu animalele de fermă sau cu tractorul. Și asta este ideea: computerele trebuie privite in continuare ca instrumente, nu rivali.
Spre deosebire de oamenii din țările în curs de industrializare, calculatoarele nu aspiră la alimente mai luxoase sau la vile pe malul mării; tot ce au nevoie este o cantitate nominală de electricitate, pe care nici măcar nu sunt suficient de inteligente pentru a o dori.
Învățarea automată
Unul dintre termenii la modă astăzi este „învățare automată”, care sugerează o deșteptare și ulterioară înlocuire, făcând oamenii să creadă că programele pot fi învățate să efectueze orice sarcină, atâta timp cât le furnizăm suficiente date de antrenament.
Orice utilizator de Netflix sau Emag a experimentat rezultatele învățării automate: ambele companii folosesc algoritmi pentru a recomanda produse pe baza istoricului de vizionare și cumpărare. Cu cât le furnizăm mai multe date, cu atât recomandările devin mai bune. Google Translate funcționează în același mod, oferind traduceri aproximative, dar funcționale în oricare dintre cele 80 de limbi pe care le suportă – nu pentru că software-ul înțelege limbajul uman, ci pentru că a extras modele prin analiză statistică a unui corp uriaș de text.
Big data
Celălalt cuvânt la modă, care induce o tendință către înlocuirea angajatilor, este „big data”. Companiile din ziua de azi au un apetit imens pentru date, crezând că mai multe date creează întotdeauna mai multă valoare. Desi, de multe ori, big data înseamnă date prostești.
Calculatoarele pot găsi modele care le scapă oamenilor, dar nu știu cum să compare modelele din surse diferite sau cum să interpreteze comportamente complexe. Observațiile valoroase și practice pot veni doar de la un analist uman.
Ne-am lăsat orbiți de „big data” doar pentru că sună exotic, ignorând faptul ca realizările importante sunt rezultatul unui instrument puternic folosit de oameni, deoarece contribuția umană le face mai puțin miraculoase.
AI și job-urile creative
Cei mai mulți dintre noi suntem deranjați de faptul că, în ciuda așteptărilor, cele mai multe aplicații pentru AI nu sunt în industriile grele – nu avem încă un robot care să lucreze în mină, însă avem deja alternative AI performante în domenii precum: pictură, design, fotografie, copywriting, film, traduceri și chiar programare.
Cu toate că pare nedrept, revenind la cei doi piloni de creștere AI anterior mentionați: Big Data & Învățatea Automata; este relativ ușor de înțeles de ce lucrurile au decurs astfel. În plus, încă nu avem un robot fizic (umanoid) care să poată prelua din activitățile fizice.
Este de așteptat însă ca situația să se regleze în timp:
- Din punct de vedere legal prin restricționarea unor drepturi de folosire și plata corecta a artei consumată în procesul de învățare a AI – în acest sens există deja procese deschise, proteste de masă și inițiative considerabile care vor îndrepta inevitabil balanța.
- Chiar dacă roboții nu arată încă așa cum îi vedem în filmele SF, sunt deja prezenți în foarte multe industrii și devin din ce în ce mai buni la ceea ce fac, iar așteptările sunt să apară un prim android serios în următorul deceniu.
Concluzie?
Destinația logică a acestei gândiri este „Inteligență Artificială A-Tot-Puternică„: computere care pot eclipsa oamenii în fiecare dimensiune importantă.
Desigur, toată lumea este puțin neliniștită, deoarece nu este clar dacă un astfel de Dumnezeu Software sub formă de Inteligentă Artificială puternică ar salva omenirea sau ar condamna-o.
În teorie, tehnologia, ca și până acum, ar trebui să crească stăpânirea noastră asupra naturii și să reducă riscul asumării de șanse în viețile noastre. Cu toate acestea, Inteligența Artificială este ca un bilet la loteria cosmică: dacă câștigăm, obținem o utopie; dacă pierdem, roboții și rețeaua ne înlocuiesc.