Impresii & povesti de la Chateu Vartely
12
mai 2017
Scris de Razvan Radulescu, Publicat în Review
Chateau Vartely este o vinarie relativ noua din Orhei – Republica Moldova, care a ajuns insa destul de rapid emblematica. A fost a doua mea vizita la frati si a doua vizita la o vinarie moldoveneasca.
Inainte sa va povestesc despre vinuri, vreau sa va avertizez ca, desi nu am niciun fel de pregatire, limba mea are intotdeauna o opinie atunci cand este vorba de gusturi. Voi povesti oricum prea putin despre calitatile vinurilor, ci mai degraba despre impresiile care mi-au ramas dupa vizita.
Istoria, locatia, locurile de cazare & productia
Vinaria Vartely a fost finalizata in anul 2004 si sta cocotata pe un deal din orasul Orhei (50km distanta de Chisinau), fix pe locul unei foste cariere de piatra in care, desi s-au straduit, nu au putut sapa o pivnita nici macar cu dinamita.
Vartely reprezinta interpretarea fonetica a cuvintelor unguresti vár + hely care s-ar traduce ca „locul cetatii” si reprezinta modul in care maghiarii numeau localitatea. Banuiesc ca din moment ce var hely inseamna ceva in maghiara in timp ce iar Orhei nu pare sa insemne nimic in romana, inclusiv numele orasului este de origine ungureasca.
Dincolo de cladirea principala (restaurant – terasa – pivnita) si de fabrica, la Vartely exista trei spatii de cazare sub forma a trei case – fiecare inspirata de stilul traditional arhitectural al uneia dintre zonele tarii: sud, centru si nord. Anual, castelul este vizitat de aproximativ 13.000 de turisti.
Spre deosebire de alte vinarii, Chateau Vartely nu este situat langa campurile cu vita de vie, insa ghidul ne-a spus ca detin 250 de hectare in regiunea de centru a tarii, denumita Codru (celelalte doua regiuni in care se cultiva vie se numesc Stefan Voda si Valul lui Traian).
Incepand cu anul 2008 aici se produc aproximativ 3 milioane de sticle in fiecare an. Din productie doar 10% ramane in Moldova, restul mergand la export – in principal in Polonia si Cehia.
Culesul viei se face manual si se asigura astfel nevatamarea strugurelui. Acest lucru protejeaza via (se stie despre culesul automatizat ca scade productia cu pana la 15% in 5 ani) si usureaza procesul de selectie pentru productia tipurilor de vin.
Aspecte interesante referitoare la productie:
- In sectia de prelucrare si fermentare a strugurelui lucreaza 6 persoane
- La soiurile albe, fermentarea se produce la temperaturi intre 12 si 24 de grade, la rosu intre 24 si 28
- Stoparea fermentarii, pentru ca un vin sa ramana mai dulceag, se realizeaza adaugand alcool
- In unele regiuni nordice, unde temperaturile sunt scazute, e nevoie sa se incalzeasca vasul pentru ca fermentarea sa aiba loc ( ex Germania)
- In urma procesului de filtrare, majoritatea cantitatii se pune in sticla si doar o mica parte ajunge in butoi (baric)
- Unele vinuri, cele considerate premiun, stau in productie perioade lungi, de pana la 2 ani
- Sectia de imbuteliere lucreaza doar cand e nevoie, ca sa nu genereze costuri suplimentare iar uneori presteaza servicii de imbuteliere pentru terti
- Un vas de fermentare are 30 de tone iar vinul rezultat se imbuteliaza in aproximativ 40.000 de sticle
- Anumite vinuri sunt pastrate in fabrica, dupa ce au fost imbuteliate, chiar si un an de zile
- Butoaiele se folosesc 5 ani iar apoi se doneaza taranilor in mare parte
- Lemnul si butoaiele sunt aduse din Franta, Spania si mai nou din Ungaria. Temperaturile, solul si modul de crestere al stejarilor din Moldova fac lemnul sa fie nepotrivit pentru productia de butoi de vin
Turul & Ghidul
Vizitele de tipul asta tin foarte mult de cum te intelegi cu ghidul si cat de frumos stie sa te implice in poveste si sa-ti vanda experienta.
Am avut parte de un om fain si odihnit care a inteles ca nu am venit sa strambam din nas, ci suntem mai degraba curiosi; asa ca ne-a povestit multe despre orice l-am intrebat, ne-a asteptat sa facem poze si ne-a povestit despre vin intr-un mod simplu, lasandu-ne sa ne bucuram de licoare asa cum ne pricepem.
Locatia arata foarte fain fara sa fie nicio urma de kitsch. In pivnita au chiar si o camera ce adaposteste o colectie de vinuri din toata lumea, cu care fac degustari oarbe pentru a demonstra calitatea vinului propriu.
Ce gust are vinul si cum miroase (degustarea)
Toata lumea stie ca vinul are gust de struguri fermentati si uneori tanini, iar mirosul este poate cel mai complicat. Dar ce am invatat la Chateau Vartely este sa nu mai spun niciodata ca vinul miroase! Vinul tanar are aroma, iar vinurile batrane au buchet!
In pachetul nostru a fost inclus turul si degustarea de 7 vinuri (30 euro/persoana). Spre bucuria noastra, in degustare a intrat si masa. Cam fiecare vin a fost asociat cu ceva: migdale, fructe si salata la vinuri albe si fasole cu creveti (da, creveti) pentru vinuri rosii.
Mi-au placut mult cele rosii si in special cel de Taraboste – am si plecat acasa cu o sticla de 1.5l cumparata la pret bun de la magazinul aflat chiar la intrare.
Lucruri interesante pe care le-am aflat despre degustare in general:
- Cel mai bun moment pentru degustare este ora 11 dimineata, pentru ca receptorii sunt cel mai pregatiti
- Pentru incepatori nu sunt recomandate mai mult de 7 soiuri la degustare
- Se incepe cu vinuri usoare si se merge spre cele grele, de la alb la rosu, de la vinuri tinere la vinuri batrane si de la vinuri seci la vinuri dulci. Regula Sec -> Dulce e cea mai importanta
- Prin secolul 16, in cetatile cu pereti de piatra foarte grosi, temperatura interioara era de aproximativ 16 grade si de aici vine expresia cu servit la temperatura camerei
Informatii interesante despre dop:
- Dopurile cu filet sunt bune pentru vinurile tinere, pentru a conserva prospetimea – pluta permite un fel de transfer / respiratie
- Folosirea dopului de pluta este mai degraba un ritual. Daca ai un vin pe care il pastrezi in colectie, dopul de pluta trebuie inlocuit la maxim 15 ani
- Pluta este facuta din scoarta de stejar iar durata dintre doua decopertiri de scoarta a unui arbore este de minim 9-11 ani
- Un dop premium, din pluta, costa in jur de 50 de eurocenti, in timp ce dopul cu filet costa 5 eurocenti
Povesti despre vinuri romanesti:
Feteasca Neagra are aproximativ 2000 de ani si este cel mai vechi soi romanesc. La un moment dat, acum aproximatv 1000 de ani, in natura a avut loc o mutatie in urma careia pielita s-a facut alba si astfel a aparut Feteasca Alba. Din incrucisarea ei ulterioara cu Grasa de Cotnari a fost obtinuta acum aproximativ 100 de ani Feteasca Regala.
Alte informatii interesante pe care le-am aflat:
- Proseco era initial numele unui tip de strugure dar, dupa ce soiul s-a raspandit, propietarii au redenumit regiunea Proseco si au schimbat numele tipului de strugure in Glera
- Poti produce vin alb din struguri rosii daca indeparezi pielita si samburele din care sucul preia culoare in timpul presarii
- In Uniunea Europeana este interzis sa faci vin rose amestecand vin alb cu vin rosu
- Seceta din ultimii ani aduce mult mai mult zahar in struguri, factor care poate creste si alcoolul din vin
- Nivelul maxim de alcool intr-un vin poate fi de 18 grade
- In nordul Moldovei solul nu este bun pentru vie
- Anul trecut s-au produs 26 de milioane de tone din care doar 4% au trecut prin butoi pentru ca implica costuri crescute de productie