Când o să ne vindecăm de politically correctness?
14
martie 2021
Scris de Razvan Radulescu, Publicat în The way I see it
E de rahat situația în care suntem cu politically correctness-ul. Toată treaba a ajuns să fie un exercițiu de moralitate lipsit de onestitate, care are la bază frica. Frica de a fi judecat!
Ne cenzurăm și ne schimbăm discursul într-atât încât ajunge să nu ne mai reprezinte si să nu mai fie ceea ce vrem să transmitem sau ce simțim. Toate astea pentru că ne e frică să nu jignim pe cineva. Și defapt, și mai tare ne e frică să nu fim prinși că jignim, pentru că asta înseamnă că nu ne pasă. Iar noi știm că ne pasă! Ne e frică așadar să nu cădem de pe piedestalul de cristal pe care l-am construit și pe care ne-am urcat singuri atunci când am ales să ne auto-înrolăm în rândul „luptătorilor dreptății supreme”.
Și nu e nimic rău să fi de partea corectitudinii, a dreptății și a egalității. Doar că nu putem să ținem pasul cu toate modurile în care trebuie să fim corecți! Iar asta o să se întoarcă împotriva noastră și o să ne lovească.
Poate că dacă am fi înțeles și am fi agreat conceptul, iar apoi l-am fi aplicat cu onestitate acolo unde simțeam fiecare dintre noi că îi este locul, ar fi fost ceva ce puteam să controlăm.
Dar nu. Toate ideile sunt corecte și toate sunt puternice. Și le-am acceptat și acreditat pe toate odată. Apoi am adăugat toate straturile Europene, Naționale plus ce-am mai găsit interesant pe internet. Iar acum, noi ne chinuim în România să avem discursuri la fel de curate precum Casa Albă. Doar că nici ei, Americanii, nu se descurcă grozav, deși au atât de mult exercițiu înaintea noastră.
Și facem exercițiul ăsta pentru că într-adevăr înțelegem moralitatea. Însă, de cele mai multe ori, din diverse motive nu îl simțim și nu este onest.
Modul în care putem și trebuie să ne vindecăm, este să învățăm să citim intenția și esența unui discurs. Să evoluăm cât să putem să preluăm mesajul fără a ne mai împiedica de cuvinte.
Și să nu ne mai bucurăm atâta analizâd, descoperind și arătând cu degetul. Mai ales atunci când nu e cazul.